Starea apelor din fîntînile de pe întreg teritoriul ţării nu corespunde standardelor de „Apă potabilă”. În 87 la sută din fîntîni se atestă o poluare a apelor cu compuşi ai azotului (nitraţi, nitriţi). Un alt aspect al analizei calităţii apei în Republica Moldova arată că morbiditatea întâlnită în zonele unde concentraţia nitraţilor depăşeşte 170 mg/l a crescut de 3 ori în comparaţie cu zonele unde concentraţia nitraţilor nu atinge 45 mg/l. În acelaşi timp, academicienii susţin că folosirea apei potabile poluate cu nitraţi favorizează formarea multor boli.
Sunt teorii care afirmă chiar că: "Succesul civilizaţiei moderne nu se trage în principal din revoluţia industrială ci mai mult din redescoperirea igienei". Majoritatea fîntînilor poluate se află pe teritoriul satelor. Dacă fîntîna de care vă folosiţi se află în centrul satului, îndeosebi în vale şi Dvs. sau vecinii aveţi un număr mare de animale, păsări, iar toaleta se află nu departe de fîntînă şi nu este izolată – atunci puteţi fi sigur, că apa din fîntîna aceasta este poluată. Pericolul e mai mic dacă locuiţi la marginea satului, în deal, unde nu sunt surse se poluare a apei. Poluarea apei din fîntînile de mină din Republica Moldova este rezultatul depozitării în imediata apropiere a deşeurilor animaliere, amplasării veceelor şi grajdurilor pentru animale şi altor surse de poluare care prin conştientizarea populaţiei poate fi depăşită.
Bine veţi zice: cu partea poluării este clar, acum ce facem? Desigur, există soluţii pentru ameliorarea situaţiei, noi vom numi doar cîteva din ele, dar destul de importante:
1. Elimenarea sau izolarea surselor de poluare;
2. Amenajarea fîntînii;
3. Dezinfectarea fîntînii.
Dacă doreşti apă bună de băut elimină în primul rînd toate sursele de poluare,
dar nu te limita doar la curăţirea sursei afectate:
1. Veceul din curte (de afară) trebuie să fie conectat la canalizarea centralizată sau în lipsa acesteia groapa trebuie să fie impermiabilă pentru scurgeri în pămînt.
2.Deşeurile animaliere să fie depozitate în locuri special amenajate cu platforme din beton sau în lade de compost construite confrom cerinţelor corespunzătoare.
3. Haznaua pentru apele menajere ale gospodăriei trebuie deasemenea să fie impermiabilă avînd un volum adecvat necesităţilor.
4. În raza de până la 20 m de la fântână (cişmea) nu se admite spălatul automobilelor, spălatul şi clătirea albiturilor şi alte forme de activitate, care pot contribui la poluarea apei. Se interzice adăpatul animalelor din găleata publică. Pentru aceasta în caz de necesitate în afara terenului îngrădit al fântânii sau cişmelei se instalează uluce (jgheaburi) sau alte vase speciale.
5. Nu se admite prelevarea apei din fântâni (cişmele) cu găleţi particulare, aduse de populaţie, cât şi luarea apei din găleata publică cu vase aduse de la domiciliu.
Apa este cu atît mai curată cu cît fîntîna este mai bine protejată (amenajată) :
1. Colacul serveşte pentru protecţia fântânii contra poluării şi pentru supravegherea, refularea şi captarea apei, şi trebuie să se afle cel puţin cu 0,7—0,8 metri mai sus de suprafaţa solului.
2. Colacul fântânii trebuie să fie din beton armat, gaura de acces trebuie să aibă capac pentru închidere şi să fie înzestrat cu acoperiş.
3. Fântâna trebuie să fie asigurată şi cu acoperiş protector, care poate avea o formă de gheretă.
4. In jurul minei la 2 metri adâncime şi 1 metru lăţime trebuie să se facă un ecran de argilă bine bătătorit, care nu admite pătrunderea apelor atmosferice şi de supraţafă în fântână. Suprafaţa solului în jurul fântânii se asfaltează sau se betonează la o rază de 2 metri, asigurând o înclinaţie de 0,1 metri de la fântână spre părţile laterale. Alături de colacul fântânii se amenajează bancă pentru găleţi. In jurul fântânii la o rază de cel puţin 2 m se face un gard,
ceea ce previne accesul animalelor
5. Mina serveşte pentru trecerea dispozitivelor (găleţi, cupe), deasemenea în anumite cazuri şi pentru amplasarea mecanismelor de scoatere a apei. 6.Pereţii minei trebuie să fie etanşaţi şi să izoleze bine fântâna pentru prevenirea pătrunderii în ea a apelor meteorice şi a apelor din straturile superficiale ale solului.
7.Pereţii fântânilor se fac în primul rând din inele din beton armat sau beton. In lipsa lor se admite folosirea pietrei, cărămizii. Piatra (cărămida) pentru pereţii fântânii trebuie să fie dură, fără fisuri, să nu coloreze apa. La construirea pereţilor din piatră sau din inele de beton, sau beton armat se utilizează mortarul de ciment (ciment de marcă superioară, care nu conţine impurităţi). Utilizarea altor materiale pentru construcţia pereţilor se efectuează cu autorizarea serviciului igienic teritorial.
8.Partea fântânii recipientă pentru apă serveşte pentru afluxul şi acumularea apelor freatice. Ea trebuie adâncită în stratul acvifer pentru o acumulare mai bună a apei şi majorarea debitului. Pentru asigurarea unui aflux mai mare al apei în fântână, partea de jos a pereţilor ei poate avea orificii speciale sau poate fi amenajată sub formă de cort.
9. Pentru prevenirea impurificării fântânii contra curenţilor ascendenţi şi a apelor freatice, apariţiei turbidităţii în apă şi pentru simplificarea curăţirii apei, la fundul fântânii trebuie să se facă un filtru din nisip măşcat, prundiş măşcat sau pietriş cu grosimea stratului de 20—30 cm.
Pentru a dezinfecta fîntîna trebuie să ştim:
1. Pînă a petrece acest proces se determină volumul apei în ea în m3 prin produsul suprafeţei secţiunii (m2) şi adîncimii coloanei de apă (m).
2. După determinarea volumului se efectuează pomparea apei din fîntînă cu pompe electrice, mecanice, sau manuale, iar în lipsa lor dacă permite înlăturarea obiectelor străine şi a nămolului acumulat pe talpa fîntînii. Pereţii fîntînii se curăţă, de impurificări şi incrustări pe cale mecanică. Murdăria şi nămolul din fîntînă se înlătură într-o groapă cu adîncimea 0,5 m amplasată la distanţa nu mai mică de 20 m de la fîntînă. Conţinutul gropii este irigat abundent cu soluţie 5% de preparate dezinfectante.
3. Dezinfectarea profilactică a fîntînii se efectuează cu clorură de var 300-400gr. la 1 m3 de apă, ori puteţi primi o consultaţie la Centrul de Sănătate Publică.
4.Cantitatea necesară de clorură de var sau hipoclorit bazic de calciu se dizolvă la un volum mic de apă într-o găleată adăugind treptat apă şi mestecînd pînă la obţinerea unei suspenzii lichide uniforme. Soluţia căpătată se toarnă în fîntînă, timp de 15 min. apa se agită coborînd şi ridicînd găleata. După procedura nominalizată fîntîna se închide pe un termen de 6 ore – timp ce nu se admite folosirea apei din ea cu afişarea unui anunţ cu următorul conţinut: Se interzice folosirea apei pînă la data de 23.03.2004, ora 18.00 / Executor: Numele, Prenumele, 12.00 23.03.04 (se indică ora şi data cînd a fost efectuată procedura)După expirarea termenului indicat de 6 ore se determină pe cale organoleptică (după miros) prezenţa în apă a clorului rezidual. În lipsa mirosului se mai adaugă 1/4 sau 1/3 din cantitatea iniţială a reagentului şi se aşteaptă încă 3-4 ore.
Deasemenea este necesar ca Primăria locală în colaborare cu Centrul Medicului de Familie local în dependenţă de rezultatele cercetărilor de laborator obţinute a apei de la Centrul Sănătate Publică din sursele decentralizate (fîntîni, izvoare) să indice pe sursă calitatea ei. Aceasta poate fi apreciată ca: apă de băut (culoare verde) sau apă tehnică interzisă pentru băut (culoarea neagră), semnele date se stabilesc la loc văzut pe fîntînă şi în culorile indicate (la organizarea numerotării fîntînilor se recomandă aceleaşi culori).
